Amintiri

Sunt momente pe care aş vrea să le trăiesc pentru veşnicie sau să pot opri timpul în loc pentru ca să pot să mă bucur de ele mai mult decât câteva minute, ore…De exemplu când intru dimineaţa în camera fiului meu şi începe să zâmbească şi să dea din mânuţe de bucurie sau atunci când îi dau un obiect nou ce-l captează imediat şi îi pot citi curiozitatea pe feţişoara lui. Sunt mândră de el când văd, că după mai multe eforturi, reuşeşte să se ridice singur în picioare, iar apoi îmi caută privirea ca să ne bucurăm împreună, ca să mă mândresc cu el! Şi ce mă mai mândresc cu el! Sunt imagini sau sunete care şi-au făcut cuib în mintea, în sufletul meu şi nu vor pleca niciodată: când îl aud cum râde în hohote, când îl aud cum se joacă împreună cu tăticul lui, când îmi adoarme în braţe, lipit de mine, ascultând bătăile inimii ce le-a ascultat timp de 9 luni de zile, când vine acasă tăticul lui şi repede se îndreaptă spre el dorind să-i ajungă în braţe…şi încă multe multe.
Descoperim alături de el minunile vieţii sau lucruri simple cărora de multe ori nu avem timp să le dăm atenţie.