Am avut o întâlnire importantă în weekend. A fost o întâlnire pe care am aşteptat-o de doi ani de zile. Am putut să petrec alături de prietena mea (fosta mea colegă de facultate) câteva ore, timp în care am rememorat cei patru ani de facultate. Am trecut împreună prin emoţia examenelor, licenţei, am scris împreună o grămadă de proiecte şi ne-am încurajat reciproc (mai mult ea pe mine). Acum eu sunt într-un punct al ţării, iar ea este în celălalt capăt de ţară. Distanţa fizică este mare, dar o simt foarte aproape. Îi mulţumesc pentru că am avut şi am atât de multe de învăţat de la ea. Păstrez vie amintirea tuturor proiectelor noastre fie că au fost legate de Facultatea de Psihologie, fie că au fost legate de momentele când plecam de la cursuri. Sper din tot sufletul că nu vor trece încă doi ani până ne revedem. Promiţi Dana?
cu emotie in glas… promit! Chiar daca intalnirea ar fi in alte tari… mai calde 😀