Am văzut prezentarea tehnicii cu fâşii de hârtie pe blogul Laurei. Mi-a plăcut mult tehnica, mi-o aminteam din copilărie. Acum am încercat să o privesc şi din perspectiva beneficiilor pentru dezvoltarea copilului:
-introducerea fâşiilor de hârtie antrenează coordonarea ochi-mână
-fâşiile de hârtie se introduc după un anumit model, copilul este stimulat să identifice patternuri repetitive, aspect important în eficienţa percepţiei vizuale şi categorizării
-tehnica ţesutului solicită atenţia copilului, experienta concentrarii şi reuşitei, ofera o satisfactie profunda copilului (atât timp cât sarcina este în concordanţă cu abilităţile copilului).
-activitate distractivă
În prima fază, am încercat să testăm tehnica şi am folosit o foaie A4, pe care am indoit-o în două şi am tăiat cu foarfeca baza unde urma să ţesem. Am folosit apoi fâşii de hârtie (le-am obţinut cu ajutorul unui tocător de hârtie).
În final, am aranjat fâşiile, să fie drepte şi apoi am lipit capetele cu lipici. Am obţinut un “covoraş”. Datorită entuziasmului şi succesului am încercat să confecţionăm şi un peştişor cu aceiaşi tehnică. Am decupat peştele, am tăiat baza pentru a putea introduce fâşiile, am lipit capete şi am tăiat capetele ca să obţin forma înotătoarelor.
Ne-am inspirat de aici.
Gandurile Adrianei 