Ce carti pentru copii am citit

La noi acasa cititul face parte din rutina fiecarei saptamani. Lecturarea povestilor ne aduce impreuna, ne bucuram de reusita personajelor, ne amintim ca si noi semanam cu ele pe ici pe colo, primim idei cum am putea rezolva situatii similare cu care ne intalnim. Am citit trei carticele care ne-au placut mult. Sper ca dintre cele trei lecturi, sa gasiti cel putin una care sa va placa!

1. Lama lama în pijama – Anna Dewdney

O poveste de noapte buna. Un pupic de somn usor. Si Mama Lama stinge lumina si pleaca. Dar este totul bine acum?

O poveste draguta, cu care micutii se identifica usor. Cartea le vorbeste copiilor despre iubirea mamei, prezentă şi atunci când puiul nu o vede. Puiul de lama se cam smiorcaie, chiar daca are alaturi jucaria preferata: iepurasul de plus. Care e secretul pentru a se linisti? Un pupic de la mama. Povestea este potrivita pentru copii de peste 2 ani. Ne-au placut imaginile expresive si rimele versurilor.

2. Dinozaurul care si-a pierdut glasul – Russell Punter, Andy Elkerton

O poveste simpatica din care copiii pot invata care sunt urmarile comportamentelor lor, dar si cum se castiga cel mai bine prietenii. Sid, dinozaurul galagios se amuza pe seama prietenilor pe care ii sperie cu vocea lui. Totusi, ziua in care ramane fara glas, ii da de gandit.

„Cine-i cel mai zgomotos?
Este Sid cel artagos.
Glasul el de si l-ar pierde,
Ca e bun cine-l mai crede?
Citeste cartea si vei afla.”

Cartea e potrivita pentru micuti de gradinita, dar se citeste usor si de catre scolari.

3. Si eu te iubesc! de Michael Foreman

Ursuletul nu vrea sa se culce, asa ca face tot ce poate ca sa-l pacaleasca pe tatal lui. Dialogul lor reprezinta limbajul iubirii neconditionate dintre copii si parinti. Ce poate fi mai frumos si mai sincer decat a spune: „Te iubesc mai mult decat culorile curcubeului!”. In final, tata adoarme epuizat, dar cu sufletul plin de iubire.

 

Publicitate

Povestea Mănușa și jocuri pentru copii

Una dintre poveștile pe care le-am citit în această iarnă a fost „Mănușa”, o frumoasă poveste ucraineană. Ne-am bucurat de faptul că animalele și-au găsit un adăpost. Copiii au fost impresionați de bunătatea animalelor și grija manifestată pentru fiecare nou locuitor. Mare a fost mirarea când am aflat că până și ursul a fost primit de celălalte animale. Am continuat cu o scurtă activitate pregătită pentru mezinul nostru, ce a presupus sortarea fulgilor de nea și a mănușilor.

Am inventat un joc de atenție pentru scolarul nostru. Am desenat litere pe mănuși colorate și le-am lipit pe o sfoară.

Iata ce indicii am utilizat:

„Spune-mi o vocală ce se găsește pe mănusă roșie”

„Găsește două consoane care se află pe mănuși cu culori identice”

„Numeste a treia literă ce se află după vocala…”

„Cine sunt vecinii lui M?”

Dacă ți-a plăcut activitatea noastră, te invit să dai LIKE paginii noastre de Facebook Gândurile Adrianei-Idei şi jocuri educative

Spor la joacă!

Trambulina, bat-o vina! recenzie

A ajuns la noi cartea Editurii Cutiuța cu povești, intitulată ” Trambulina bat-o vina!”, scrisa de Nicoleta Sibișan, ilustratoare Amandine Bănescu. Este prima poveste în versuri pe care am citit-o împreuna cu copiii mei. Am fost surprinsă sa observ că au fost foarte captivați de firul poveștii (un școlar și preșcolar). Cartea ne-o prezinta pe Tina Balerina, săritoare iscusită de trambulină. După această imagine, s-a instalat buna dispoziție. Copiii au urmărit amândoi săriturile Tinei și au intuit planul bufniței. Imaginile expresive au stârnit imaginația copiilor. „Oare chiar încape o girafa pe o trambulină?”. Personajele ilustrate de paginile cărții sunt colorate și prind viață atunci când citești despre ele. Rimele poznase spun povestea de parcă ar fi un cântec.

Versurile te invită sa fii parte a povestii. Pe masura lecturarii, auzeam mereu intrebarea: Acum ce se va intampla? Si bufnita? Dar girafa? Ne-a plăcut că girafa s-a implicat în ceea ce i-a plăcut cu adevărat, chiar dacă poate pentru cei din jur părea neobișnuit. La fel, scenariul invita copiii la analiza propriului comportament si formularea alternativelor: “Era mult mai distractiv să sară fiecare pe rând!” O poveste simpla, dar plina de aventuri si suspans. Sigur nu poate fi usor sa ajungi pe Luna, dar sa te mai si intorci! Una dintre temele de interes din casa noastra se refera la planetele spatiului cosmic. Cartea combina evenimentele prin care trec girafa si bufnita, cu informatii interesante despre planete, Luna, stele, meteoriti. Printre stele am recunoscut chiar si Carul Mare.

Povestea girafei ne-a oferit suficient continut pentru explorarea emotiilor. Oare cum s-a simtit girafa cand a ajuns pe Luna? Cum s-a simtit bufnita dupa ce i-a reusit planul de a scapa de girafă? La fel, am simtit ce inseamna valoarea prieteniei prin dorinta soriceilor, care au incercat tot ce au putut pentru a salva girafa.

Cartea Alfabetul poetic

Alfabetul poetic il are autor pe Arcadie Suceveanu. Fiecare litera isi prezinta versurile. Ilustratiile cartii sunt de o calitate deosebita, prietenoase si expresive. Cartea invita copilul sa se imprieteneasca, pe rand, cu fiecare litera. Noi am încercat să identificăm imaginile sau acțiunile ce se leagă de litera prezentată.

Versurile poznașe prezinta literele alfabetului, parcă ar fi niște ghicitori. „Șoricelul șotios, I-a ros dintele de jos.”, „Fiindcă-i bună pentru coasă, iezii-o țin pe lângă casă.” Literele mari ne-au permis și un joc cu degetele. M. și-a plimbat degetul arătător, urmând forma desenată.

Spor la joacă!

Dacă ţi-a placut articolul și dorești să mai primești idei interesante, poţi să dai LIKE paginii de Facebook Gândurile Adrianei-Idei şi jocuri educative

 

Dorinţa iepuraşului

Cei care urmăriţi blogul meu, ştiţi că încerc să găsesc cât mai multe activităţi în care pot implica amândoi copiii. În ultima perioada, citim poveşti, scurte şi cu imagini mai mari, ca să fie cât mai captivant şi pentru mezinul nostru. Cartea pe care o citim şi recitim e Dorinţa Iepuraşului de Paul Stewart şi Chris Rhiddell. E o poveste despre doi prieteni: ariciul şi iepuraşul. Datorită faptului că sunt doar două personaje, firul povestirii este uşor de urmărit şi pentru cei mai mici. Cei doi prieteni au multe lucruri în comun, dar totuşi ceva anume îi diferenţiază: iepuraşul este un animal diurn, iar ariciul unul nocturn. Cum să se joace împreună? Iepuraşul îşi doreşte să petreacă o zi întreagă cu micuţul său prieten. O ploaie torenţială îi transformă dorinţa în realitate. Imaginile din carte sunt foarte expresive, copiii pot citi uşor emoţiile personajelor. Citind povestea, micuţii pot cunoaşte valoarea şi bucuria unei pretenii. Partea noastră preferată e momentul în care iepuraşul îşi îngrijeşte prietenul şi îi dăruieşte mănuşa de lână ariciului. Am studiat casa iepuraşului (ilustrată în paginile cărţii), am încercat să ne imaginăm casa ariciului.

Cartea Dorinţa Iepuraşului ne-a oferit posibilitatea de a recunoaşte trăirile personajelor, ne-am amintit şi noi când am trecut prin experienţe asemănătoare (ne-am făcut griji pentru un prieten, am încercat să îi facem o surpriză, etc.). Bulgăraş de Primăvară prezintă o altă întâmplare specială din viaţa celor doi prieteni. Puteţi citi aici.

 

 

Delfini și balene Minienciclopedie Larousse și experiment

Am cumpărat această cărticică pentru copiii mei deoarece sunt pasionați de pești și alte vietăți ce trăiesc în apă. Paginile cărții au imagini prietenoase, ca și din desene. Informațiile prezentate sunt adaptate copiilor, sunt simple și clare. Mi-au placut comparațiile prin care se explica micutilor diferența dintre pești și balene, care balena are gura cea mai mare sau care este cea mai muzicală balenă. Exprimarea lungimii balenei albastre cât 4 autobuse este, la fel, pe intelesul copiilor. Lecturând minienciclopedia am aflat mai multe informatii despre puii diferitelor specii, despre călătoriile lor, despre ce manâncă ele.

Am continuat cu un experiment interesant. Am vrut sa vedem de ce balenelor nu le este frig. Am folosit doua pungi, in prima am pus unsoare, apoi am introdus a doua punga pentru a crea o manușă. Am pregătit o tavă cu gheață și le-am spus copiilor să introducă mâna în mănușa creată. Stratul de grăsime a fost un strat protector impotriva gheții. Ne-am inspirat de aici.

Am confecționat balene din cofrag de ouă după o idee simplă de aici. Am tăiat corpul din cofrag, l-am pictat cu albastru, am lipit înotătoarele din hârtie gumată. Am lipit și ochișori mobili.

Carte senzorială pentru copii

Zilele trecute au fost ploioase dar le-am petrecut jucându-ne cu paginile unei cărții senzoriale speciale. A ajuns la noi din atelierul Cărți cu activități și a fost confecționată de Ana Maria-o mămică talentată! Când am început să răsfoiesc, am admirat ingeniozitatea fiecarei pagini, atenția la detalii (fiecare nasture, mărgică, bucată de panglica, etc.) și răbdarea cu care a fost alcătuită. Eu am fost curioasă cum se va potrivi o carticica pentru doi copii de vârste diferite? S-au jucat cu ea pe rând și m-am bucurat că fiecare copil a încercat să respecte timpul celuilalt. Copiii au creat propria poveste pentru fiecare pagină, băiețelul din fetru a devenit personajul principal al cărții și a construit case, a descoperit mașini, a cules mere, a pescuit și apoi a socotit. Am luat-o cu noi chiar și în deplasările cu mașina și a fost un bun prilej pentru petrecerea timpului. Ana Maria a raspuns si la cateva intrebari despre cartile ce le confecționează:

 

Ce este o carte senzoriala?
O carte senzoriala, este o carte cu pagini create din material textil si conține activitati atractive si interactive pentru copii. Eu lucrez predominant  cu fetru.

De ce e utila pentru copii?

In primul rând le captează atenția ca nici o alta jucarie, apoi timpul de concentrare e destul de mare chiar si la vârste mici. Le dezvolta anumite abilitați ce tine de motricitatea fina: folosirea nasturilor, snuruirea, etc; discriminare vizuala: forme, culori, siluete, mărimi; abilitați matematice

De ce le plac micutilor cărțile senzoriale?

Pot spune doar din ce am observat la fetița mea si anume: ii place/le place deoarece aceasta „jucarie” le oferă independența totala, pot „lucra” cu mânuțele lor fara a interveni cei mari. Ii place deoarece are accesorii ce le întâlnește zi de zi dar de data aceasta nu mama închide-deschide fermoarul sau nasturele. E o modalitate buna de a exersa aceste închizători; ii place pentru ca isi poate imagina diferite situatii, in funcție de conținutul paginilor.

De unde vin ideile pentru continutul paginilor?
Majoritatea ideilor sunt inspirate de pe internet de la alte persoane îndemânatice. Insa dupa ce am „prins ideea” am facut si pagini gândite de mine adaptate la materialele si accesoriile ce le aveam la dispoziție. Sunt idei ce vin din joaca zilnică cu fetița mea.

 

Vă invit să vedeți și alte modele interesante realizate de Ana Maria pe Cărți cu activități.

Jocul cu hârtie aduce bucurie-Cartea Ferma

Aceasta carte ne-a oferit posibilitatea sa realizam o ferma cu animale, copii, flori, mere. Coperta cartii se transforma in peisajul fermei, ce se decoreaza cu abtibilduri. Formele pentru construirea animalelor si copiilor se desfac si se realizeaza figurinele. Cartea contine foi colorate ce pot fi utilizate pentru confectionarea puisorilor si florilor. Nu trebuie sa utilizam foarfeca sau lipici. In carte mai putem gasi un labirint si o plansa ce se completeaza cu mici piese adezive de mozaic, potrivita si pentru exersarea rabdarii. Cartea dezvolta motricitatea fina, creativitatea si este un punct de pornire pentru jocul imaginativ. A avut mare succes!

Cartea Magie pentru suflet. Povesti terapeutice

Aceasta carte face parte din colectia Povesti terapeutice a editurii Aquila `93 si ne propune 27 de povesti care invata mintea si vindeca sufletul, adresate atat copiilor cat si parintilor, pentru a-i ajuta sa faca fata cu succes acelor situatii complicate care apar deseori in viata tuturor, cum ar fi: divort, agresivitate, prieteni imaginari, incredere in sine, dependenta de calculator si multe altele.

Prin continutul lor, aceste povesti vizeaza atat dificultati de natura emotionala, cat si de natura comportamentala. Imaginile sugestive alaturate textului, il ajuta pe copil sa se transpuna mai usor in locul personajelor. Adultii pot contribui la dezvoltarea armonioasa a copiilor si la conturarea unor trasaturi morale, iar povestile terapeutice constituie o ocazie prielnica pentru a realiza acest lucru. Cartea este bogată în ilustrații reprezentative, iar copilul poate citi expresia emoțională a personajelor. Putem să-l întrebăm pe copil ce crede că simte sau gândește personajul, astfel se simte participant activ.

Poveștile terapeutice sunt mereu despre o terță persoană și astfel se reduce atitudinea defensivă, în comparație cu abordările directe (confruntarea). Aici copilul nu trebuie să se apere sau să se justifice. Probleme dificile sunt abordate de către personajele din poveste. Utilizarea poveștilor terapeutice permite copiilor să citească sau să audă despre alte personaje, animale care au depășit probleme similare, oferindu-le posibilitatea de a aplica ceea ce au învățat din povesti.

Ce se întâmplă atunci când citim o poveste terapeutică? În prima fază, apare etapa de identificare și de proiectie. Acest lucru se referă la faptul că încep să devină evidente similitudinile între copil și personajul principal al poveștii, iar copilul se identifică cu nevoile, dorințele sau frustrările personajului. Următoarea etapă este o formă de catharsis în cazul în care copilul trăiește o eliberare emoționala a sentimentelor care pot fi exprimate atât verbal sau nonverbal. Acest lucru se datorează faptului că personajul găsește soluțiile potrivite pentru situațiile cu care se confruntă. Etapa finală se referă la învățare și integrare. Copilul are parte de comportamente pozitive, de adaptare cu care copilul se poate identifica. Lecturarea poveștii terapeutice creează un mediu propice pentru asimilarea principiilor prezentate.

Una dintre povestile preferate: teama de necunoscut. Personajele sunt Suzi-un boboc de floare și Zumi-o broscuță țestoasă.

”–Cât mă bucur că vorbești cu mine. Eu sunt o broscuță prietenoasă și curioasă. Te-am văzut boboc de câteva zile și vroiam să văd cum te transformi într-o frumoasă floare, răspunse Zumi.

–Atunci poți să mai aștepți, eu mă simt foarte bine așa și nu sunt pregătită să cunosc o altă lume, zise Suzi.

–Pot eu să fiu alături de tine și să te asigur că nu ți se întâmplă nimic. Soarele e atât de plăcut azi, oamenii ne privesc cu încântare și ne și dau de mâncare, adică…tu nu mănânci, am uitat. Oricum, eu zic să ai curaj să te deschizi. ” Care credeți că este finalul poveștii?

Învăţăm, jucându-ne cu Logico

Mi-a plăcut colecţia Logico Rondo, deoarece rezolvarea fişelor presupune deplasarea butoanelor colorate. Băieţelului meu i-a plăcut pentru că butoanele semănau cu un bord al unei navete spaţiale şi a fost încântat să “plimbe butoanele”.

Imaginile fascinante şi diversitatea temelor fac din Logico un joc plin de surprize plăcute, de care nu apuci să te plictiseşti. Logico Rondo propune copiilor activităţi amuzante şi educative. Copilul poate verifica singur dacă a răspuns corect. Noi aşteptam cu nerăbdare să întoarcem foaia şi să ne bucurăm că am găsit răspunsurile corecte.

Imaginile vesele şi selecţia de teme adaptate vârstei stârnesc interesul, îi îndeamnă pe copii să povestească, să ghicească şi să imite. În fişele noastre, am găsit jocuri pentru secvenţiere, alcătuire de modele, cauta ce nu se potriveşte, găseşte personajele ascunse, găseşte numărul corespunzător, potriveşte mărgelele, ce lipseste, din care forme geometrice este alcătuit desenul, etc.

Se pot inventa povestioare, în timpul căutării şi comparării imaginilor se pot face multe descoperiri: tot felul de vietăţi, tot felul de lucruri şi de culori vor fi identificate şi denumite.

În tot acest timp copilul îşi dezvoltă vocabularul, simţul de observaţie, puterea de percepţie şi capacitatea de concentrare, îşi dezvoltă motricitatea, atenţia.

Există propuneri pe spatele paginilor – cum ar fi desenatul (cum realizăm o casă), coloratul, decupatul (sa confecţionăm un mic zmeu) şi lipitul, cântecele sau jocurile prezentate sunt foarte distractive. Mi-a plăcut că după citirea sarcinii, copilul meu a dorit să realizeze singur fişele şi mă chema în momentul în care se uita pe spatele foii, pentru a verifica răspunsurile.